Endocopia Digestiva Inferioara (EDI)

Endocopia Digestiva Inferioara (EDI) sau colonoscopia

Prin colonoscopie intelegem examinarea intregului traiect colonic, de la canalul anal si pina la cec, uneori, examinand si ultimul segment de ileon terminal, prin pasarea valvei ileocecale.

Segmentele examinate cuprind : canalul anal, rectul, sigmoidul, colonul descendent, colonul transvers, colonul ascendent, cecul cu orificiul apendicular, valva ileocecala si uneori ultimii 15-20 cm de ileon terminal. Lungimea colonului este de 160- 180 cm, cu mici variatii.

Examinarea se face cu un tub flexibil, cu mobilitate pe doua axe (adica patru directii), care prezinta sursa de lumina rece, camera video de inalta rezolutie (HD) si un canal de operare prin care se pot introduce pense sau anse folosite pentru biopsie, cauterizare, injectare, polipectomie, terapie cu plasma-argon, chiar si cuttere pentru mucosectomie.

De asemenea se poate pulveriza colorant (albastru de metil) care are aderenta diferita pe mucoasa patologica fata de mucoasa normala, ajutand in elucidarea diagnosticului. Prin acelasi canal se poate injecta apa pentru spalare si apoi se poate aspira continutul lichid care nu contine particule mai mari decat diametrul canalului (3.2- 4.2mm).

Sistemele de generatie mai noua au posibilitatea de vizualizare prin filtre speciale de lumina, care pun in evidenta si mai mult contrastul dintre mucoasa de aspect normal sau mucoasa patologica, evaluand chiar si gradul de vascularizatie. De asemenea sistemele de generatie recenta pot prezenta dispozitive de magnificatie a imaginii, atat optica cat si digital

Cui indicam colonoscopia?

Peste 90% din tumorile maligne de colon pot fi prevenite, astfel încât aproape toate indicațiile colonoscopiei sunt pentru supravegherea, confirmarea sau excluderea acestora.

Toate persoanele de peste 50 de ani, cu sau fără semne de boală, prezintă un risc mediu de a dezvolta cancer de colon (6%); colonoscopia este cea mai bună metodă de a exclude o leziune malignă sau premalignă (polip). În Europa de Vest și SUA, este practicată colonoscopia de screening - testarea tuturor persoanelor care au împlinit vârsta de 50 de ani, cu sau fără semne de boală, cu scopul depistării cancerului de colon în stadii precoce și al scăderii incidenței acestuia.

Riscul este cu atât mai mare cu cât sunt prezente și semne de alarmă, care pot apărea drept consecință a cancerului de colon, situații care fac colonoscopia obligatorie:

  • dureri abdominale colicative (cu caracter de crampe abdominale), recurente sau persistente;
  • tulburări de tranzit (diaree, constipație sau alternanța lor), recent instalate;
  • scădere neexplicabilă în greutate;
  • lipsa poftei de mâncare;
  • formațiuni tumorale palpabile în abdomen;
  • detectarea hemoragiilor oculte în fecale (test hemocult pozitiv);
  • anemie cu deficit de fier (detectabilă la analize);
  • scaune amestecate cu sânge (care poate fi roșu, vișiniu sau chiar negru);
  • valori anormale ale unor analize: VSH crescut, trombocite crescute, markeri tumorali (ACE, CA 19-9) crescuți, fier seric scăzut.

Există o serie de factori de risc care impun efectuarea unei colonoscopii totale periodice la omul aparent sănătos, fără nici un semn de boală, datorită riscului ridicat de cancer de colon.

  • persoanele care prezintă o rudă de gradul I (mamă, tată, frate, soră, fiu, fiică) cu cancer de colon diagnosticat înainte de 60 de ani, necesită o colonoscopie până la vârsta de 40 de ani; riscul de cancer de colon este de 25% pe durata întregii vieți;
  • persoanele care prezintă două rude de gradul I (mamă, tată, frate, soră, fiu, fiică) cu cancer de colon, indiferent de vârsta diagnosticului, necesită o colonoscopie până la vârsta de 40 de ani; riscul de cancer de colon este de 25% pe durata întregii vieți;
  • persoanele care provin din familii cu polipoză familială colonică; riscul este de 100% de a dezvolta boala până la vârsta de 40 de ani; colonoscopia se efectuează anual, începând cu vârsta pubertății;
  • persoane care provin din familii cu cu mai mulți membri diagnosticați cu cancer de colon și cancere înrudite (stomac, uter, pancreas, piele, creier, intestin subțire), necesită o colonoscopie la fiecare 2 ani, începând cu vârsta de 21 de ani; riscul este de 80% de a dezvolta boala până la vârsta de 40 de ani;
  • pacienții cu boală Crohn sau rectocolită ulcero-hemoragică extinsă, diagnosticate cu mai mult de 8 ani în urmă, au nevoie de colonoscopie totală cu biopsii multiple la fiecare 1-2 ani; riscul de cancer de colon este de 30-40% pe durata întregi vieți;
  • pacienții operați pentru cancer de colon, au nevoie de colonoscopie la 6-12 luni, 3 ani și 5 ani după operație; ulterior, la fiecare 5 ani, toată viața;
  • pacienții care au prezentat polipi colonici adenomatoși, au nevoie de colonoscopie la fiecare 2-3 ani, cu polipectomii multiple;
Pregatirea pacientului pentru colonoscopie

Pregatirea pacientului pentru colonoscopie este foarte importanta din cel putin doua motive: O buna pregatire creste sensibilitatea examinarii. De exemplu unii micropolipi, care prin definitie sunt polipii <5mm, pot fi scapati vizualizarii daca exista arii ale mucoasei colonice acoperite cu materii fecale ce nu pot fi curatate complet. Al doilea motiv ar fi ca o pregatire deficitara poate duce la cresterea duratei de examinare si chiar poate creste riscul de aparitie al unor complicatii. De exemplu intr-o boala diverticulara, o slaba vizualizare si apreciere a lumenului colonic poate duce la cresterea riscului de perforatie

Trebuie precizat ca dieta trebuie adaptata cu cel putin 3 zile dinaintea efectuarii colonoscopie si anume este de preferat o alimentatie cu evitarea fibrelor, a fructelor si legumelor cu coaja sau cu samburi si se recomanda aport suplimentar de lichide. Cu cel putin 12 ore inaintea progrmarii se opreste aportul alimentar si se incepe purgatia cu o solutie laxativa. In general se foloseste ca si laxativ Fortransul, cu regula 4-4-4 si anume, 4 plicuri in 4 litri de apa care se consuma in cel mult 4 ore. Apoi pacientul trebuie instiintat ca este bine sa vina insotit, deoarece in timpul efectuarii colonoscopiei realizam o analgo-sedare iar dupa efectuarea colonoscopiei nu este indicat sa conduca autovehicule, sa aiba activitati fizice intense sau sa ia decizii cu implicare legala.

Complicatiile colonoscopiei

Riscurile colonoscopiei diagnostice sunt foarte mici, evenimentele adverse semnificative fiind in medie de 2 din 1.000 de colonoscopii. Rata complicatiilor este foarte mica in cazul investigatiilor diagnostice dar dacă se efectuează manevre terapeutice (rezecţie de polipi sau dilatare a stenozelor), riscul de aparitie al complicatiilor creste. Sângerarea se oprește spontan în marea majoritate a cazurilor, rareori fiind indicată repetarea colonoscopiei pentru hemostază sau intervenția chirurgicală. Perforatia necesita de obicei interventie chirurgicala, fiind foarte importanta recunoasterea precoce a acestei complicatii. Alte consecințe neplăcute ale colonoscopiei pot fi reprezentate de infecții și efecte secundare ale medicației sedative, atunci când aceasta este folosită.

-